până când se întinde culoarea din privirea câinelui
dar nu auzi din evadarea ta
gândurile alimentează orașul
din mijlocul pielii

e o dimineață adâncă pe sub carne
copiii în vârstă debarcă în mame descifrate târziu
din amintirile câinelui

până la capătul scărilor a rămas
un galben fără întoarcere